Care e diferenţa între tine şi maşina ta?

Care e diferenţa între un om şi o maşinărie în general? – mecanică sau electronică sau cibernetică.

Diferenţa reală dintre o fiinţă vie şi o maşină mecanică sau electronică e capacitatea de REGENERARE – atunci când e accidentată, zgâriată, lovită, etc., fiinţa umană nu se degradează iremediabil, are abilitatea de a reface structurile lezate/distruse…

Ca o metaforă plastică, personajul din seria de filme “X-Men” şi din filmul recent “Logan”The Wolverine – chiar daca doar un S.F., e un exemplu bun al capacitatăţii de vindecare şi regenerare a organismului uman, dusă la extrem. Ne place să vedem cum în filme eroul principal – Wolverine, sau Superman sau alţii – se regenerează, se vindecă chiar dacă e rănit de gloanţe sau săbii sau alte arme… ne-ar plăcea să putem şi noi să ne vindecăm astfel… însă uităm… e foarte trist când uităm că fiecare din noi avem această capacitate, într-o anumită măsură.

Această capacitate merge până foarte departe… însă totuşi doar până la un punct, atât cât e permis speciei umane actuale – organismul are şi el limitele lui, şi când începe să nu mai facă faţă lezării ţesuturilor, intoxicării repetate, damage-ul se adună şi începe boala cronică, sau “degenerativă”.

Până şi boala acută e o încercare a corpului de a regla lucrurile – de a elimina viruşi, bacterii (febra, strănutul, tusea, activitatea leucocitară intensă, puroiul, etc.), sau toxine (diaree, vărsături, etc.). Aşa încât nu simptomele sunt problema – trebuie să vedem organismul per ansamblu, ca un întreg, pentru a înţelege cauza pentru care se întâmplă ceea ce se întâmplă.

Eroarea medicinei alopate (în stadiul ei actual de înţelegere – chiar dacă în multe direcţii a progresat mult în ce priveşte medicina de urgenţă) e aceea de a nu face diferenţa între un om şi o maşinărie, continuând să nege sau să nu aibe suficientă încredere în capacitatea organismului de regenerare, neglijând forţa vitală, de vindecare, a corpului şi intervenind la modul brutal şi adesea neînţelept “pentru a regla” lucrurile dupa mintea anumitor “savanţi” care gândesc precum un mecanic care repară o maşină neînsufleţită – în loc să susţină procesele vitale care ne menţin în viaţă, care ne menţin sănătoşi pâna la ultima celulă, care ne Vindecă de fapt.

Plantele au putere de regenerare şi menţinere a sănătăţii – alimentele vegetale în stare crudă au putere de regenerare şi de vindecare a bolilor grave – Acupunctura (şi medicina energetică) are putere enormă de regenerare şi vindecare – etc.

De ce nu se vorbeşte în primul rând despre aceasta în medicină?
De ce nu e aceasta pe primul loc în educaţia oricărui viitor medic?

Direcţia înspre care Medicina trebuie să evolueze nu e aceea a combinării viului cu ciberneticul (care poate fi doar o “cârjă” mai sofisticată, înlocuind un membru sau un organ pierdut, însă având o cu totul altă vibraţie, nocivă pentru organismul viu) – ci a înţelegerii Viului şi susţinerii Vieţii, armonizării cu Ea.

Însă, bineînţeles, aceasta nu se va întâmpla decât atunci când Medicina va înceta să fie o ştiinţă atee, sceptică – atunci când îşi va redescoperi şi aspectul Sacru (aşa cum o predau marii medici consideraţi azi Părinţi ai Medicinei, şi aşa cum se învăţa în Orient) – doar atunci când va privi (tot mai mult) dincolo de materie, spre originea Vieţii însăşi.

Atunci vor înceta să fie “inexplicabile” acele vindecări “miraculoase” – de cancere sau de alte boli grave. Şi Medicina va fi cu mult mai Frumoasă.

Aspectul psiho-somatic e de o vreme recunoscut “oficial” în Medicină – ar fi natural să urmeze integrarea aspectului spiritual. Chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla pe larg foarte curând, aici fiecare practicant al Medicinei (şi fiecare pacient) poate alege să integreze care aspecte simte că sunt importante.

Căile spirituale profunde, mistice, sunt o sursă bogată de inspiraţie şi de cunoaştere (teoretică şi practică) – şi îmbinarea acestora cu cunoştinţele actuale din Medicină poate să ofere o viziune de ansamblu, holistică (integrală), superioară, şi să scoată Medicina din impasul şi limitarea ei de astăzi.

Dr. Adrian Petre, MD, DMD, LAc – fondator & director Universal Healing Arts

***

Comments are closed