Medicina este Arta de a Vindeca.
Este o Ştiinţă (aproape) exactă, însă în acelaşi timp este una dintre cele mai frumoase, cele mai nobile, Arte.
Fiind o Artă, cel care o practică trebuie să fie un Artist – să fie cineva care a înţeles tainele artei respective, care le-a studiat aplicându-le (inclusiv pe el însuşi / ea însăşi), cineva care le-a simţit din interior…
Căci Medicina înseamnă simţire, în primul rând. “Cum te simţi astăzi?” îşi întreabă medicul pacienţii la fiecare vizită. Nu lucrăm cu maşinării, ci cu fiinţe umane simţitoare – iar a vindeca fiinţa umană înseamnă nu doar a o cârpi, sau a-i înlocui câte o parte uzată, aşa cum s-ar face pe o bandă de asamblare pentru maşinării, ci a îi reda Starea de Bine… a o ajuta să se simtă Bine, aşa cum era înainte să apară boala, sau înainte să simtă durerea.
Pentru a practica cu măiestrie această Artă a Vindecării, pentru a restaura Sănătatea în ceilalţi, medicul trebuie în primul rând să înţeleagă ce înseamnă Sănătatea (care e mai mult decât doar absenţa simptomelor bolii), şi în acelaşi timp să ştie cum să o menţină şi să o re-creeze, să o restabilească în el însuşi (sau ea însăşi) – pentru a putea să o recreeze şi în cei care îi cer ajutorul.
De aceea este atât de important Modul de Viaţă (acel “Lifestyle” pe care naturopaţii îl scot mereu în evidenţă şi prea mulţi dintre medicii alopaţi îl iau în derâdere). Căci cum ar putea – de pildă – un medic fumător să vindece un bolnav cu astm bronşic, cu diverse boli pulmonare, cu boală coronară sau infarct… sau chiar cu cancer pulmonar? Sau cum ar putea un medic supraponderal – să vindece un bolnav cu diabet?
Ar putea oare cineva care şi-a pierdut sensibilitatea tactilă să vorbească despre rafinamentul simţului atingerii? Despre fineţea mătăsii, despre pielea catifelată a unei tinere femei, despre diferitele texturi ale ţesăturilor, sau ale plantelor medicinale?
Ar putea un surd sa înţeleagă şi să descrie o măreaţă capodoperă simfonică?
Sau oare ar putea un orb să picteze un apus de soare în toată splendoarea sa?…
Da, aplicarea la rece, “ca la carte”, a unor manevre şi tehnici însuşite în Facultatea de Medicină pot să-l scoată pe bolnav dintr-o stare de urgenţă, la modul cât se poate de eficient şi de spectaculos – însă de aici şi până la a redeveni sănătos cu adevărat e o cale (mai mult sau mai puţin) lungă.
Cuvântul “doctor” vine de la latinul “docere” = “a învăţa” (pe un altul); aşadar doctorul trebuie să fie un învăţător pentru cel care vine să-i ceară ajutorul… trebuie să fie un exemplu pentru el, trebuie să ştie să-l înveţe la concret despre ce înseamnă să fii sănătos (la nivel fizic, mental şi spiritual).
Şi de fapt, în cursul actului terapeutic (medical), exista un “ceva”care se transmite – acel “ceva” specific medicului respectiv, care îi dă încredere bolnavului, care îl ajută să întrezărească speranţa de vindecare.
Acel ceva care îl face pe pacient să plece din cabinetul medicului mai sănătos decât a intrat – mai optimist, mai “Bine”.
De aceea – dacă vorbim despre o Medicină care cultivă Sănătatea – Medicul trebuie să poată să transmită vibraţii armonioase, energie armonioasă, informaţie armonioasă, care să crească Sănătatea şi starea de Bine în cel pe care-l ajută, şi să-l repună pe calea către idealul pe care cu toţii ni-l dorim: Sănătatea şi Fericirea.
Însă pentru aceasta Medicul trebuie să cultive aceste calităţi, aceste virtuţi, în el însuşi – să facă aşa încât ele să devină însăşi natura, însăşi firea sa.
– Dr. Adrian Petre –
*********